Mai stii cand m-ai strans in brate intaia oara? Iti batea inima nebuneste. Si mie asemenea. Mai stii ca n-am putut sa te sarut de prima data? Am crezut ca visez. Ca tot ce are legatura cu noi doi e ireal. M-am inselat, era pe bune totul. Ochii tai negrii, nu-s doua stele – sunt ochii tai (ce-mi place sa-i sarut) care ma privesc in felul acela indecent, in care nimeni nu m-a mai privit.
Pare ca s-a intamplat demult, cumva … in alta lume. Trece prea repede timpul asta care nu mai tine deloc cu mine. Timpul si amintirile, gesturi si vise, tu si eu … un amalgam de ecouri rupte.
Stiu ca se apropie momentul. Si doare. Distanta incepe sa doara ca si cum as juca intr-o ultima piesa in care-mi dau sufletul. N-as vrea sa-mi vezi tristetea, de aceea o ascund in palma.
Cunosti zambetul de pe fata mea … e desenat si-atat. In spatele lui, lacrimile pure sunt otrava. Si mor incet in lipsa ta …
Fugeam…..nu stiam de ce fug, la un moment dat m-am oprit, m-am oprit in fatza dragostei, atunci mi-am dat seama ca am fugit de ea, imi era frica…
Eram intr-o lume a mea, priveam mamele cum isi plimba copiii de mana, visam, ma intrebam, si imi raspundeam. Eram in lumea mea, nu imi pasa toti imi vorbeau, nu auzeam si nu vedeam….eu continuam sa visez, ma visam cu el in brate, il mangaiam si ii sopteam:mama va fi mereu langa tine comoara mea. Am continuat sa visez pana cand viul a devenit realitate, stiam ca nu e bine ce fac, stiam ca nu o a avem un viitor dar nu m-am intors din drum…….
Si-atunci cand am simtit prima lovitura a ingerasului meu eram deja singura, dar continuam sa visez si sa sper, am astepta………
Asteptam si atunci cand am auzit prima data cum imi plange puiul, am plans si am ras, de mult timp un ochi imi plange iar celalalt imi rade.
Da stiu ca si lui ii este greu, stiu ca ii plang ambii ochi, stiu ca ne iubeste, dar timpul si distanta te fac sa plangi, sa suferi i la final sa uiti. Niciodata nu te voi uita, noi 2 prin dragostea noastra am dat viata unei comori, si comoara asta e Denis, fiul nostru.
Intotdeauna va fi un gol in sufletul meu, o poveste de iubire neterminata dar care a dat viata unei alte dragoste.
Niciun gand bun? Nicio speranta?
…cata tristete!
Curaj!
P.S. Ar trebui sa scrii mai des.