Poveste de iubire

[...] Nu pot vorbi despre culorile pe care le-am simtit; despre cantecele pe care le-am tinut in palma; despre bataile de inima si respiratiile piano – piano, pe care le-am vazut parasind corpurile noastre si luandu-si zborul pe ferestre acoperite de draperii grele. Nu pot vorbi, cu adevarat, despre iubire. Fiindca iubirea e diferita, ca traire, ca textura, ca parfum, ca viata … Cum sa iubesti corect, o spun atatea legi nescrise, si-o spun degeaba. Tu vois, je t’aime comme une  femme que je ne suis pas… Je t’aime comme ca…

Poveste aceasta s-a nascut la lumina batranului felinar (unde noi ne-am iubit intaia oara). Unde EL a intrat in viata mea ca o furtuna, ruinand orgolii si bariere, nimicind impotriviri si limite. Atunci, pentru prima data am invatat ca, in iubire, LIMITA E LA CER si ca, pana acolo, tot drumul e presarat cu magie. Dar uneori, magia e doar o iluzie si magicienii sunt doar niste cuceritori, cu masti decorate cu cei mai negrii ochi din lume.

Povestea asta s-a nascut la cumpana dintre real si imaginar, dintre vise si vise devenite realitate. S-a nascut din noi si a luat forma asta care imi face sufletul sa tremure… Tu vois, je sais que tu m’aime … comme un  homme que tu n’est pas… Tu m’aime comme ca.

Iubirea mea pentru tine e cel mai sincer sentiment pe care l-am trait. Iubirea noastra e cea mai frumoasa poveste de iubire pe care am stiut-o vreodata…

Ma stiu cum sunt, te stiu cum esti: doua suflete rebele, doua minti deschise dar incapatanate, doua orgolii la  acelasi nivel … doua fiinte destul de diferite care ne completam perfect in dansul cu viata si moartea, cu bucuria si tristetea, cu lucrurile bune si cele rele. Suntem doar noi intr-o lume intreaga. Eu, stapana inimii tale. Tu, stapan peste viata mea…

In diminetile in care ma trezesc langa tine, ma incearca un amalgam de sentimente. Intai zambesc vazandu-ti trupul gol si pielea atat de fina. Ma si infurii, stii doar ca dormi cu spatele la mine… Sunt lucruri care au devenit rutina. Ne indreptam oare spre usual? Hai sa schimbam asta. Sa fim etern acei nebuni de la inceput, care iau viata in ras. Oh… Anii trec si nu ne mai permitem asta. Si toate nebuniile de la inceput, le facem azi, cu raspundere. Suntem doi si ne incearca viata. Dar eu ma sprijin pe tine si stiu ca lumea noastra va fi mereu ocrotita.

Stiu ca ti-e greu uneori, fiindca sunt de neinteles .

Stii ca mi-e greu uneori, fiindca esti de neinteles .

Si cand ma rog pentru noi, cer rabdare si intelepciune. Fiindca iubirea o avem

P.S. Nu mai scrisesem de mult timp, despre tine. Si mi-a fost dor. Am zis sa te surprind… sper ca am reusit.

Vreau doar sa stii ca te iubesc.