Bine ca a trecut toamna, zic eu privind pe fereastra, ascunsa dupa perdea. Sa treaca si iarna asta cu bine, si a mai trecut un an… Pot sa imbatranesc, nu-mi pasa. Tot ce vreau este sa vina din nou primavara. In fiecare an, de cativa ani incoace, astept. Nu sa vina sarbatorile, ci sa treaca. Da. Ei, haide! N-oi fi eu singura persoana din lume careia nu-i plac sarbatorile… In afara de asta, sa iti petreci iarna la bratul meu e un adevarat test de barbatie. Fiindca nu sunt in nicio perioada a anului mai trista, mai sensibila, mai furioasa… Anul asta am mari emotii, am dus-o bine sentimental si nu vreau s-o dau in bara pe final. Dar cateodata se loveste bara de tine, direct in cap… Sa iti arate ea cat de diferita e lumea de dupa perdea. Cat de diferiti sunt actorii cand cortina cade. Cata lipsuri se ascund in spatele mastii… Aveam sperante si planuri de viitor si-n sinea mea o teama enorma, dar continuam sa merg pe deasupra lui Decembrie… Nu e prima data cand trebuie sa infrunt amintirile unui copil care se teme de iarna…
