About Jad.

Candva, obisnuiam sa fiu asa cum vroiam

Obisnuiam  sa rad, sa joc pititea, sa ma plimb, sa-mi cumpar prostii micute si colorate, sa culeg flori, sa primesc flori, sa stau in ploaie, sa citesc poezii, sa fur saruturi, sa culeg mere, sa cant cantecele Irinei Loghin cand alergam pe dealul din spatele casei, sa fac gimnastica, sa mananc nuga si halva, sa construiesc castele din vise, sa o astept pe mama sa vina acasa cu bunatati, sa cred in Mos Craciun, sa colectionez papusi Barbie. Obisnuiam sa fiu un copil obisnuit.

Inainte , obisnuiam sa fiu asa cum trebuia

Obisnuiam sa dau telefoane doar pentru a asculta o voce, sa tip de fericire, sa ma indragostesc crezand ca va fi pentru totdeauna, sa traiesc din dragoste,  sa strang in brate doar pentru a proteja, sa zambesc cand inima-mi plangea, sa confund sentimentele, sa gresesc drumul pe care mergeam, sa cad si sa ma ridic, sa o iau de la capat pentru a merge mai departe, sa uit si sa iert greseli de neiertat. Obisnuiam sa fiu o adolescenta obisnuita.

Nu demult,  obisnuiam sa fiu cum vor altii

Obisnuiam sa fiu  ascultatoare; sa fiu toleranta; sa fiu supusa, sa cred in oameni, sa-mi fac sperante, sa nu-i judec pe altii, sa ajut, sa ofer zambete, sa lupt cu morile de vant, sa cred in Destin, sa-mi fie teama de judecata finala, sa sufar in tacere fara sa deranjez pe nimeni.
Obisnuiam sa fiu o domnisoara obisnuita.

Astazi, imi caut prin notite si scriu din amintiri,  incerc sa cumpar cu bani marunti lucrurile de mare valoare; imi doresc suflete in loc de cele mai pretioase bijuterii; cred ca destinul ti-l faci singur; stiu ca merit tot ce e mai bun de la viata.
Astazi,  nu obisnuiesc sa fiu o femeie obisnuita!