Hai, incearca!
Aminteste-ti de noi!
Noi doi in diminetile senine, cu trupurile goale imbratisati de raze, cu ochii mari plini de iubire, cu parul ciufulit, cu sufletele pline de celalalt.
De noi in zilele de vara, cu piele arsa de soare si inghetata pe bat care ne racorea, cu inimile incinse.
De noi in vremea cand ne prindeau nopti tarzi, in bai fierbinti, aburinde.
Hai, incearca! Aminteste-ti de noi! Si cand vei reusi… Aminteste-mi si mie!
O iarna lunga…
A nins la noi… Deja de doua zile. Ma gandeam mai devreme ca nici macar n-am atins zapada… Nici cu varful degetelor… Nici macar din greseala… Nu mi-am dorit s-o fac. Cred ca e pufoasa si rece. Asta, din ce-mi aduc aminte… Stiu doar ca a nins ptr ca se vede cu ochiul liber si ptr ca-mi ingheata picioarele-n ghetute, dar n-am simtit si nu m-am bucurat. Oricum, e lunga iarna si cine stie?! Momentan, nu vreau si n-am chef. Punct.
Am luminat o parte din casa cu beculete si e bine ca macar se bucura bunica-mea. De data asta nici de ele n-am chef… Nu mai au puterea sa lumineze suflete. Dar cine stie… E lunga iarna…
Nu-i niciun rahat, momentan inca urasc Decembrie si de ce-l urasc mai tare de aia e mai nasol. Daaar… Am avut si ani mai rai.
Anul asta n-am sa fac Top 10 lucruri care mi-au placut in 2010, din simplul motiv ca in 365 de zile n-am fost in stare sa-mi fac (macar de una singura) 10 placeri. Si NU. 2010 n-a fost un an de 10! Dar poate o sa am o iarna de nota 10… Cine stie? Si asa va fi destul de lunga…
De ce par oare sarbatorile fericite, atat de indepartate?
Ultimul DECEMBRIE
“Nu te mai cânt în versuri NICIODATĂ” căci vorba mea oricum n-ai să-nţelegi…
Trup si suflet cu tine.
Nu mai stiu nimic… Nu vreau sa mai stiu nimic… in afara de numele tau.
Nu mai vad nimic… Nu vreau sa mai vad nimic… in afara de ochii tai.
Nu mai aud nimic… Nu vreau sa mai aud nimic… in afara de vocea ta.
Nu mai vreau nimic in afara de sufletul tau, de locul intai in inima ta, de a nu fi altcineva decat persoana cea mai importanta din viata ta…
Vreau sa bata ceasul ca nebunul, sa curga secundele ca sangele prin vinele mele de tanara femeie, sa treaca lumea cum trec noptile mele reci, pana in clipa cand ai sa revi si inima sa stea!
Sa te intorci ca o furtuna, ca un hot… Sa jefuiesti din nou lumea mea caci si asa e goala fara tine. Sa ma dezbraci de murdaria cu care m-am acoperit ca sa devin urata si sa ma vezi doar tu cea mai frumoasa din lume. Sa ma aperi, sa ma salvezi, sa ma iubesti, sa ma omori…
Sa te intorci, macar, si-apoi ‘om vedea.
Mi-e dor, doar. Iarta-ma! Mi-e tare, tare dor… Si te iubesc! Si tu? …
